Înfiinţată în anul 1933 ca Facultate de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi cu sediul la Chişinău, este cea mai veche facultate din cadrul universităţii. Onoarea de a pune piatra de temelie a acestei facultăţi şi de a-i deschide uşile i-a revenit eminentului dascăl şi om de ştiinţă, profesorului Haralamb Vasiliu.

De-a lungul anilor în cadrul facultăţii au activat savanţi cu renume, academicienii N. Dimo şi A. Kovarski, profesorii, doctori habilitaţi: H. Vasiliu, A. Cardaş, N. Zamfirescu, N. Florov, Şt. Popescu, L. Dorohov, N. Dereviţki, P. Kurceatov, A. Klecetov, V. Andreev, S. Kuljinski, L. Maţiuk, C. Stepanov, Gr. Şekun, C. Zagorcea, B. Pukalov ş.a., activitatea de excepţie a cărora a contribuit la organizarea şi dezvoltarea învăţămîntului agronomic superior şi a ştiinţei agricole în Republica Moldova.

În diferite perioade facultatea a fost condusă de următorii decani: profesorii universitari: H. Vasiliu, A. Cardaş, L. Dorohov, I. Garus, Gr. Şekun, B. Pukalov, A. Palii; conferenţiarii universitari: A. Verbin, M. Recubradski, A. Timoşenko, I. Pilenko, V. Podaru, V. Burdujan. Din 2010 decan al facultăţii este conferenţiarul universitar Mihail Rurac (Blog, FaceBook).

În cei 75 de ani de ani de activitate facultatea a pregătit cca 8000 mii de specialişti, dintre care 276 cetăţeni străini din 23 de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi Americii Latine. La facultate au fost pregătiţi 23 doctori habilitaţi şi circa 200 de doctori şi ştiinţe.

Mîndria facultăţii sunt absolvenţii ei, membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei: A. Ciubotaru, T. Cealîc, Maria Duca, A. Jacota, N. Guzun, A. Lupan, M. Lupaşcu, V. Micu, C. Moraru, A. Palii, V. Siminel, S. Toma, I. Untilă, M. Vronschih. Şirul acesta poate fi continuat cu alte multe personalităţi marcante din producţie, ştiinţă, învăţămînt şi alte domenii.

La etapa actuală facultatea cuprinde 3 catedre, în care sunt încadrate 41 cadre didactice, printre care 3 membri corespondenţi ai A.Ş.M., 4 profesori universitari, doctori habilitaţi, 25 doctori în ştiinţe, conferenţiari universitari. Actualmente în cadrul facultăţii îşi fac studiile peste 320 studenţi la 3 specialităţi, în 2 cicluri:

Studiile la facultate cuprind toate cele 3 cicluri:

Catedrele facultăţii:

Facultatea de Horticultură a fost înfiinţată în anul 1940, iniţial cu numele de Facultatea de Viticultură, apoi purtînd şi alte denumiri: Facultatea de Pomicultură şi Legumicultură; Facultatea de Viticultură şi Oenologie; Facultatea de Pomicultură, Legumicultură şi Viticultură. Actuala denumire facultatea o poartă din anul 1991.

La diferite etape în fruntea facultăţii s-au aflat profesorii universitari: P. Kurceatov (1940), M. Tupikov (1940), P. Dorofeev (1944-1945), E. Malîşev (1947-1948) L. Kolesnik (1953-1965), I. Hanin (1969-1975), V. Tanasiev (1986-1991), conferenţiarii universitari: P. Vinogradov (1944-1947), I. Cerep (1947-1953), V. Popov (1965-1966), D. Petraş (1966-1969), Ana Rebeza (1975-1983), V. Surugiu (1983-1986), V. Bunu (1991-2001). Din anul 2001 decan al facultăţii este profesorul universitar Valerian Balan.

De-a lungul anilor în cadrul facultăţii au activat profesori şi savanţi cu renume: A. Ablov, P. Dorofeev, Gr. Kabluciko, A. Negru, Ia. Prinţ, P. Patron, Gh. Rudi, A. Subotovici, D. Verderevski, M. Costeţchi, V. Gulii, Ia. Hanin, L. Kolesnik, E. Malîşev, R. Ţipruş, V. Tanasiev ş.a., care au pus bazele învăţămîntului superior horticol şi care s-au remarcat prin cercetări fundamentale şi experimentale în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, silviculturii şi protecţiei plantelor.

Actualmente o contribuţie deosebită la pregătirea cadrelor îşi aduc membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei Gh. Cimpoieş şi V. Babuc, profesorii universitari V. Balan, Il. Caimacan, N. Perstniov, N. Pamujac.

La etapa actuală facultatea cuprinde 6 catedre şi 2 laboratoare, în care sunt încadrate 41 cadre didactice, printre care 2 membri corespondenţi ai A.Ş.M., 3 membri ai diferitor academii internaţionale, 5 profesori universitari, doctori habilitaţi, 21 conferenţiari universitari, doctori în ştiinţă.

Facultatea a devenit Alma Mater a circa 9000 de absolvenţi, care îşi exercită cu demnitate profesia în cele mai diverse domenii: horticultură, protecţia plantelor şi silvicultură, ştiinţă şi învăţămînt. O bună parte din aceştia s-au afirmat ca personalităţi remarcabile în aceste domenii. La facultate au obţinut titlul de doctor 172 persoane, dintre care cca 30 de doctor habilitat.

Actualmente în cadrul Facultăţii de Horticultură îşi fac studiile peste 950 de tineri şi tinere la 4 specialităţi, în 2 cicluri de studii:

Catedrele facultăţii:

Pregătirea specialiştilor în domeniul economiei agrare a început în 1961 în cadrul Facultăţii de Agronomie la specialitatea Economia şi organizarea agriculturii, în baza căreia în 1965 este fondată Facultatea de Economie.

În funcţie de decani ai facultăţii s-au aflat D. Puşko (1965-1984), S. Certan (1984-1986), Nadejda Grec (1986-1990), P. Ţurcan (1990-1995). Din anul 1995 facultatea este condusă de profesorul universitar interimar P. Tomiţa.

În prezent în cadrul facultăţii activează 7 catedre. Facultatea dispune de un potenţial intelectual şi instructiv didactic, ce include peste 100 persoane, printre care 4 doctori habilitaţi, profesori universitari, 39 de doctori în ştiinţe, conferenţiari şi lectori superiori universitari, 13 lectori superiori universitari şi peste 40 de lectori şi asistenţi universitari.

Pe parcursul anilor în cadrul facultăţii au activat savanţi cu renume, profesorii universitari, doctori habilitaţi M. Peleah, Vl. Mogoreanu, S. Certan, Nadejda Grec, Maria Bucur, D. Todoroi Gh. Babkov, D. Ursu, I. Piskunenko, Lidia Dergaciov ş.a., activitatea de excepţie a cărora a contribuit la organizarea şi dezvoltarea învăţămîntului economic şi a ştiinţei economice în domeniul agriculturii.

În cei 43 de ani de activitate facultatea a pregătit peste 8300 de specialişti în domeniul economiei agrare dintre care peste o sută cetăţeni străini din Siria, România şi Ucraina. În cadrul facultăţii din 1986 activează Consiliul Ştiinţific specializat pentru susţinerea tezelor de doctor habilitat şi doctor în economie. Pînă în prezent au fost pregătiţi din cadrul colectivului facultăţii 12 doctori habilitaţi şi peste 50 de doctori în economie.

Activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice este orientată în cîteva direcţii prioritare:

• elaborarea mecanismului economic de activitate a agenţilor economici în sectorul agroalimentar; 
• perfecţionarea mecanismului managerial al unităţilor agricole; 
• determinarea eficienţei alternativelor de dezvoltare în agricultură şi în întreg spaţiu rural al ţării.

Actualmente în cadrul facultăţii îşi fac studiile peste 2000 studenţi la 7 specialităţi, în 2 cicluri de studii:

Catedrele facultăţii:

Este cea mai tânără facultate în cadrul universităţii, fiind creată ca subdiviziune structurală în anul 2004. Anterior pregătirea specialiştilor în domeniul contabilităţii s-a realizat în cadrul Facultăţii de Agronomie (1964-1965) şi a Facultăţii de Economie (1965-2004). Prima promoţie de economişti în evidenţa contabilă a avut loc în 1967. Pe parcursul acestor ani au fost pregătiţi peste 9000 de contabili.

Iniţial în fruntea facultăţii s-a aflat conferenţiarul universitar R. Băbălău. Începând cu anul 2006 facultatea este condusă de conferenţiarul universitar, doctor în economie Veronica Prisăcaru.

Graţie cunoştinţelor profunde şi multilaterale, absolvenţii facultăţii se încadrează cu uşurinţă în activitatea de muncă, fiind solicitaţi atît la întreprinderile sectorului agroalimentar, cît şi în alte sfere: fiscală, financiar-bancară, de comerţ etc.

La etapa actuală facultatea cuprinde trei catedre, în care sunt încadrate peste 40 cadre didactice, inclusiv doi doctor habilitați şi 14 doctori în economie.

Profesorii facultăţii au efectuat ample cercetări privind elaborarea unor modalităţi performante de evidenţă a consumurilor şi calculare a costului produselor vegetale şi animaliere şi recomandărilor privind contabilitatea consumurilor şi calcularea costului produselor agricole; sporirea eficacităţii economice a diferitor ramuri ale agriculturii; normarea proceselor maşinilor şi utilajului de producere în sectorul agrar; optimizarea tehnico-economică a investiţiilor capitale în agricultură.

În baza rezultatelor cercetărilor, în ultimii 5 ani, la facultate au fost pregătiţi 7 doctori în ştiinţe, editate 10 manuale, 10 monografii şi peste 200 de lucrări şi articole ştiinţifice.

Actualmente în cadrul facultăţii îşi fac studiile cca 700 studenţi în două cicluri de studii:

Catedrele facultăţii:

Învăţămîntul universitar medical-veterinar din Republica Moldova începe în anul 1974, odată cu înfiinţarea în cadrul Facultăţii de Zootehnie a Secţiei de medicină veterinară, reorganizată în aprilie 1976 în Facultatea de Medicină Veterinară.

Între personalităţile care au avut contribuţii remarcabile la înfiinţarea învăţămîntului universitar medical-veterinar din Republica Moldova şi care au influenţat semnificativ cursul dezvoltării acestui domeniu de primă importanţă se află profesorii universitari E. Zgardan, P. Gherţen, I. Scutaru, D. Holban, Alevtina Karîşev ş.a.

Primul decan al facultăţii a fost membrul corespondent al A.Ş.M., prof. univ. E. Zgardan, care a onorat această funcţie timp de cca două decenii. Din 1995 decan al facultăţii este conf. univ. Gh. Donica, doctor în medicină veterinară.

Misiunea de bază a facultăţii este pregătirea specialiştilor în domeniul ocrotirii sănătăţii animalelor, asigurării calităţii produselor de origine animală, respectării legislaţiei şi deontologiei în serviciul sanitar veterinar etc.

Actualmente facultatea cuprinde 6 catedre şi 26 laboratoare, în care sunt încadrate 37 cadre didactice, printre care un membru corespondent al A.Ş.M., 5 profesori universitari, 23 de conferenţiari universitari şi 8 lectori superiori şi asistenţi universitari.

În cei 35 de ani de activitate facultatea a pregătit circa 2500 de medici veterinari, dintre care 340 pentru ţările din Asia, Africa şi America Latină. Astăzi absolvenţii facultăţii activează practic în fiecare localitate din ţară.

La facultate au fost pregătiţi 8 doctori habilitaţi şi 31 de doctori în medicină veterinară şi biologie.

Investiţiile ştiinţifice realizate la facultate sunt axate pe următoarele direcţii: perfecţionarea metodelor de profilaxie şi tratament în traumatismul de nutriţie la bovine; elaborarea metodelor ecofiziologice de combatere a sterilităţii şi normalizării funcţiei de reproducţie la animale; elaborarea şi perfecţionarea metodelor de adaptare, profilaxie şi tratament a animalelor şi păsărilor; elaborarea şi perfecţionarea utilizării de noi produse veterinare pentru diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul bolilor gastrointestinale de nutriţie şi metabolism; aspectele epizootologice, clinice, de diagnostic, tratament, profilaxie şi combatere a bolilor; aspecte de morfologie, morfopatologie, profilaxie şi tratament a bolilor autopodiilor la animalele domestice ş.a.

Actualmente în cadrul facultăţii îşi fac studiile peste 300 de studenţi conform unui plan de învăţământ integru cu durata de 6 ani.

Catedrele facultăţii:

Facultatea de Zootehnie a fost deschisă în anul 1940 în baza catedrei de zootehnie generală şi specială a Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Chişinău. Actuala denumire facultatea o poartă din anul 2001.

În diferite perioade facultatea a fost condusă de următorii decani: profesorii universitari V. Cetîrkin, N. Naidionov, Parascovia Berejnoi, F. Iliev, I. Mogoreanu, I. Bularga, N. Bucătaru, A. Şumanschi; conferenţiarii universitari Parascovia Maiorov, N. Şcertov, S. Semenov, S. Bigdan, I. Ogorodnîi, E. Sokolnikov, V. Vrancean, V. Radionov, lectorul superior I. Kulikov. Din a. 2006 facultatea este condusă de prof. univ. N. Eremia.

În cadrul facultăţii activează 4 catedre, unde activează 34 cadre didactice, inclusiv 7 profesori universitari şi 14 conferenţiari universitari.

Actualmente facultatea numără peste 400 de studenţi la cele două specialităţi – Zootehnie şi Biotehnologii agricole.

Facultatea dispune de o importantă bază didactico-ştiinţifică, care include: laboratoare de selecţie şi alimentaţie normată a animalelor, incubare a ouălor, de însămînţare artificială şi transfer de embrioni, prisacă didactică, sala de calculatoare etc.

Profesorii şi savanţii facultăţii sunt autori a numeroase cursuri universitare, tratate, manuale, lucrări de sinteză etc. Prin cercetările lor ei au atins performanţe de nivel naţional şi internaţional (fondarea unor adevărate şcoli în domeniul zootehniei, crearea noilor crosuri de animale şi păsări, ameliorarea în masă a productivităţii tuturor speciilor de animale şi păsări din republică, elaborarea bazelor teoretice şi metodelor practice de asigurare a nutriţiei proteice a suinelor etc.). Rezultatele acestora au stat la baza tehnologiilor aplicate în zootehnie.

În cadrul facultăţii activează două Consilii Ştiinţifice Specializate de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat în agricultură la specialităţile Tehnologia creşterii animalelor şi obţinerii produselor animaliere şi Ameliorarea şi biotehnologia reproducţiei animalelor.

Colaboratorii facultăţii menţin relaţii de colaborare ştiinţifică cu instituţiile din România, Franţa, Rusia, Republica Bielarus etc.

Catedrele facultăţii:

Adresa: 2049, Republica Moldova, or. Chișinău, str. Mircești 56 Tel./fax: Decan +373(022) 31-22-32 Prodecani: +373(022) 432-351 Metodist secţia f/r: +373(022) 432-357 E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza Web: Decan: dr. conf. univ., Vladimir Gorobeț.

 Facultatea este înfiinţată în anul 1950 şi se prezintă astăzi ca o structură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova, integrată în reţeaua facultăţilor tehnice de stat din Republica Moldova, confirmînd autentice disponibilităţi de creaţie ştiinţifică si tehnică, participând activ la asigurarea continuităţii şi dezvoltării învăţămîntului superior tehnic modern. Pe parcursul ultimilor ani facultatea a fost în căutarea unor tehnologii cît mai eficiente de organizare a procesului de studii. S-au cerut schimbări de rigoare şi în structura facultăţii astfel încît în 2008 în urma restructurării facultăţii s-au constituit 5 catedre.

Obiectivele principale ale facultăţii sunt:

- Creşterea eficienţei si competitivităţii procesului didactic si adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii;

- Dezvoltarea cercetării ştiinţifice de specialitate în concordanţă cu strategia si priorităţile definite la nivel naţional, local si European;

- Asigurarea cadrului administrativ, material si logistic optim pentru desfăşurarea activităţilor didactice si de cercetare-dezvoltare.

Pe parcursul anilor, facultatea a fost condusă de personalităţi notorii de înaltă competenţă în domeniul ingineriei şi activităţilor inginereşti: conf. univ. Iu. Cheloglu (1950-1953), prof. univ. A. Parsadanean (1953-1960), conf. univ. V. Mileah (1960-1963), prof. univ. Gh. Lîşko (1963-1966), conferenţiarii universitari V. Palcik (1966-1972, 1980-1986), B. Leabah (1972-1974), N. Niţa (1974-1980), V. Şamota (1986-1988), P. Sklear (1988-1992), I. Lăcustă (1992-1998)., Gr. Marian (1998-2010), V. Salaur (2010-2012).

În cei cca 60 de ani de existentă, facultatea a pregătit cca 10 000 ingineri.

Baza materială corespunde obiectivelor procesului de învăţămînt şi cercetare ştiinţifică. Cele 71 de laboratoare didactice şi ştiinţifice, dotate cu utilaj şi echipamente de ultimă oră, asigură desfăşurarea procesului de învăţămînt în acord cu prevederile exigenţelor “The Magna Charta of Europeans Universities” (Bologna, 1998), convenţiilor de la Bologna şi Berlin încheiate ulterior.

Totodată facultatea dispune de sisteme informatice şi sisteme de comunicaţii de înalte tehnologii (reţele de calculatoare etc.). În sălile şi laboratoarele pentru disciplinele informatice se asigură calculator (PC) la fiecare post de lucru (student).

În perioada de practică şi a vacanţei de vară, un număr însemnat de studenţi efectuează stagii de practică în unităţi de profil şi exploataţii agricole în ţările din Uniunea Europeană şi în S.U.A. Pe parcursul stagiului de practică în străinătate, studenţii au prilejul de a cunoaşte şi însuşi tehnologii performante din domeniu, cunosc problemele cu care se confruntă agricultura ţărilor europene, modul lor de rezolvare, constituind un real avantaj în contextul alinierii economiei Republicii Moldova la normele UE.

Cercetarea ştiinţifică reprezintă o preocupare esenţiala a cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor şi studenţilor din cadrul facultăţii. Rezultatele practice ale activităţii de cercetare sunt reflectate de contracte si proiecte republicane şi internaţionale, de o seama de acorduri bilaterale internaţionale cu Cehia, Rusia, Belarusi, Ucraina, Lituania, România şi de o gamă largă de programe europene cu specific educaţional.

Direcţiile principale ale investigaţiilor ştiinţifice sunt: elaborarea unor noi tehnologii şi utilaje din ingineria agrară; obţinerea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă, bioenergetica, mentenanţa utilajelor agricole şi transportului auto prin metode avansate; perfecţionarea managementului tehnicii agricole şi ameliorarea calităţii uleiurilor; fiabilitatea reţelelor electrice din mediul rural; crearea unor noi utilaje agricole; perfecţionarea proceselor tehnologice din sectorul agrar.

În cadrul facultăţii funcţionează trei Consilii Ştiinţifice Specializate pentru susţinerea tezelor de doctorat în specialităţile Mecanizarea agriculturii, Exploatarea şi mentenanţa tehnicii agricole şi celei din industria prelucrătoare, Electrificarea agriculturii.

Au fost editate 51 de manuale şi monografii, obţinute 242 brevete de invenţie, publicate peste 2200 de articole ştiinţifice şi lucrări metodice.

Actualmente la facultate îşi fac studiile cca. 1400 studenţi, procesul didactic fiind asigurat de 52 cadre didactice titulare, printre care 6 profesori universitari, doctori habilitaţi şi 19 conferenţiari universitari, doctori în tehnică.

Studiile la facultate cuprind toate cele 3 cicluri:

Catedrele facultăţii:

Îşi are originile în Secţia de Hidroamelioraţie, organizată în cadrul Facultăţii de Mecanizare a Agriculturii în 1951, care în 1954 devine facultate sine stătătoare. Primul decan al facultăţii a fost conferenţiarul universitar S. Zavodnov.

In 1957 facultatea a fost desfiinţată, studenţii fiind transferaţi la Institutul de Inginerie Ameliorativă din Novocerkask. În 1967 în cadrul Facultăţii de Mecanizare a Agriculturii se formează din nou Secţia de Hidroamelioraţie, care din anul 1969 este reorganizată în facultate aparte. Pe parcursul anilor facultatea a purtat diferite denumiri: Hidroamelioraţii şi Cadastru Funciar (1993), Cadastru şi Ingineria Mediului (2000). Actuala denumire facultatea o poartă din iulie 2004.

În diferite perioade, în calitate de decani au activat S. Zavodnov, V. Mileah, L. Covali, T. Coşuleanu, P. Hmeliov, P. Nikorici, A. Fedoreţ, V. Snegovoi, O. Horjan, Rodica Ceban, T. Moraru. Actualmente facultatea este condusă de conf. univ. O. Horjan.

De-a lungul anilor în cadrul facultăţii au activat savanţi cu renume, profesorii: T. Preobrajenski, Gh. Svirschi, I. Volkov, B. Zalţberg, V. Poniko, V. Snegovoi, B. Nekrasov, N. Popovici, A. Ceban, K. Şavva ş.a., care prin activitatea lor au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi învăţămîntului superior din Moldova.

Odată cu demararea reformei agrare în ţara noastră, s-a simţit lipsa acuta a specialiştilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, cadastrului funciar, dezvoltării rurale, ingineriei mediului rural etc., ceea ce a determinat deschiderea în cadrul facultăţii a unor specialităţi noi: Organizarea teritoriului (1991), Cadastru (1995) şi Drept patrimonial (2002).

Pe parcursul anilor au absolvit facultatea peste 3550 de ingineri-hidroamelioratori, inclusiv 38 de cetăţeni străini şi peste 550 de ingineri de cadastru.

Facultatea dispune de 2 clase dotate cu calculatoare moderne conectate la Internet, laboratoare cu utilaj pentru disciplinele: automatizarea lucrărilor de cadastru, sisteme geoinformaţionale, fotogrammetrie, teledetecţie şi descifrarea imaginilor, geodezie ş.a.

În componenţa facultăţii activează 6 catedre. Corpul didactic al facultăţii include peste 50 de cadre didactice, printre care 2 profesori universitari, 14 conferenţiari universitari, 9 lectori superiori, peste 30 de lectori şi asistenţi universitari, care asigură instruirea a peste 1200 de studenţi la ambele forme de studii.

Catedrele facultăţii: