"Da nobis recta sapere"

Diplomă Dublă

dubla diploma

Publicații UASM


Stiinta-Agricola

 


 

uasm


edrone


rural


RINA SIMTEX

tempus

CRU
logo AUF RVB
agrilida
logoev

sufor


Euraxess


casee logo


TecTNet logou


teachme


fktbum


elevate logo


AG Lab


restart

 


logo smart

cofonded big


erasmus+

 


Centrul Euros


casee

 


ceepus logo rgb web


 

 jeanmon


 

 

logo smart


 CREDO


 

uniclad

 

 

Hot-Line

Scurt istoric

Învăţământul superior horticol din Republica Moldova s-a creat şi s-a dezvoltat în tradiţia învăţământului mediu horticol, viticol şi vinicol înfiinţat la Chişinău în anul 1836 şi a învăţământului superior agrar înfiinţat în anul 1933 în prezent Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM). În cadrul universităţii în anul 1940 s-a înfiinţat facultatea de Viticultură, care urma să pregătească specialişti pentru toate sectoarele horticulturii.Înfiinţarea Facultăţii a reprezentat consecinţa firească a preocupărilor horticole de secole ale românilor din această parte de ţară.

În anul 1941 Facultatea şi-a suspendat activitatea. În anul 1944 când Institutul Agricol şi-a reluat activitatea, funcţionau două facultăţi: Horticultură; Viticultură şi Vinificaţie care pregăteau specialişti în specialităţile: Pomicultură şi Legumicultură; Viticultură şi Vinificaţie..

În anul 1948 aceste două facultăţi au fost reunite în Facultatea de Horticultură şi Viticultură.Tot în anul 1948 în cadrul Facultăţii s-a înfiinţat Secţia Protecţia plantelor cu specialitatea Protecţia plantelor, care a funcţionat până în anul 1955.

Modificările structurale s-au succedat şi în deceniile următoare. Astfel, în anul 1960 se redeschide specialitatea Protecţia Plantelor, în anul 1995 a fost schimbată denumirea specialităţii Horticultură şi Viticultură în specialitatea Horticultură şi are loc înfiinţarea specialităţii Silvicultură şi Grădini Publice iar în anul 2005 se redeschide specialitatea Viticultură şi Vinificaţie.

La diferite etape în fruntea facultăţii s-au aflat profesorii universitari: P. Kurceatov (1940), M. Tupikov (1940), P. Dorofeev (1944-1945), E. Malîşev (1947-1948) L. Kolesnik (1953-1965), I. Hanin (1969-1975), V. Tanasiev (1986-1991), V. Balan (2001-2014), conferenţiarii universitari: P. Vinogradov (1944-1947), I. Cerep (1947-1953), V. Popov (1965-1966), D. Petraş (1966-1969), Ana Rebeza (1975-1983), V. Surugiu (1983-1986), V. Bunu (1991-2001). Din anul 2014 decan al facultăţii este conferenţiarul universitar Gh. Nicolaescu.

De-a lungul anilor în cadrul facultăţii au activat profesori universitari şi savanţi cu renume: A. Ablov, P. Dorofeev, Gr. Kabluciko, A. Negru, Ia. Prinţ, P. Patron, Gh. Rudi, A. Subotovici, D. Verderevski, M. Costeţchi, V. Gulii, Ia. Hanin, L. Kolesnik, E. Malîşev, R. Ţipruş, V. Tanasiev, V. Sava, ş.a., care au pus bazele învăţământului superior horticol şi care s-au remarcat prin cercetări fundamentale şi experimentale în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, silviculturii şi protecţiei plantelor. Actualmente o contribuţie deosebită la pregătirea cadrelor îşi aduc membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei Gh. Cimpoieş şi V. Babuc, profesorii universitari V. Balan, Il. Caimacan, N. Perstniov, N. Pamujac.

Facultatea a devenit Alma Mater a peste 9500 de absolvenţi, care îşi exercită cu demnitate profesia în cele mai diverse domenii: horticultură, viticultură şi vinificaţie, protecţia plantelor, silvicultură şi grădini publice, ştiinţă şi învăţământ. O bună parte din aceştia s-au afirmat ca personalităţi remarcabile în aceste domenii, 176 de specialişti obţinând titlul de doctor şi 22 – de doctor habilitat în ştiinţe. Peste 450 absolvenţi ai Facultăţii au fost s-au sunt actualmente conducători de gospodării agricole s-au în alte funcţii de conducere de ordin raional sau republican.

Pe parcursul anilor Facultatea s-a afirmat nu doar prin pregătirea de cadre specializate, dar şi printr-un nucleu ştiinţific de mare importanţă de notorietate naţională şi internaţională. În semn de recunoaştere a rezultatelor obţinute pe ţărîm ştiinţific 13 prof. univ., absolvenţi a Facultăţii au fost aleşi ca membri de onoare a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Siseşti”, România (I. Ţurcan, P. Patron, I. Donică, V. Balan, Gh. Cimpoieş, S. Certan), membri ai Academiei de Ştiinţe Agricole din URSS (A. Negru-Vodă, A. Subotovici, A. Jucenco (Junior). membri titulari (I. Popuşoi, Gh. Cimpoieş) şi membri corespondenţi (N. Guzun, V. Babuc, P. Patron) ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar prof. univ. Gh. Cimpoieş şi V. Babuc deţin titlul onorific de „Doctor Honoris Causa”.

O mare parte a absolvenţilor facultăţii îşi onorează obligaţiunile de agronom şi inginer în toate subdiviziunile sistemului agroindustrial din Republică, mulţi activează cu succes în diferite ţări ale lumii. Pregătirea profesională la nivelul cerinţelor actuale a permis multor absolvenţi ai Facultăţii să devină renumiţi organizatori şi manageri ai complexului agroindustrial al RM să ocupe funcţii importante în organele executive şi legislative, în instituţii ştiinţifice şi de învîţămînt: conducerea de vîrf a Republicii Moldova (P. Pascari; I. Calin); vicepreşedinte în Parlamentul Republicii Moldova (A. Diaconu); viceprimminiştr (E. Kalenic); ambasadori (I. Robu); miniştri (A. Negru-Vodă; P. Pascari; I. Calin, E. Kalenic; V. Proţenco; N. Luchianov; Gh. Ciorbă, A. Ţurcanu; N. Zaicenco; V. Reabcici; F. Zubatîi; G. Cuşmăunsă; V. Vrabie); vice miniştri (I. Palii, M. Rapcea, Gh Gaberi); rector UASM (Gh. Cimpoieş); prorectori (A. Subbotovici; P. Patron; V. Babuc; V. Marcenco; Gh. Gaberi; V. Roşca; V. Bunu); decani (V. Popov; D. Petraş; Ia. Hanin; Ana Rebeza; V. Marcenco; V. Surugiu; S. Certan; V. Tanasiev; V. Bunu; V. Balan; directori de instituţii ştiinţifice (A. Popov; P. Patron; A. Vîlcu, Gh. Marin; C. Dadu; M. Rapcea; I. Popuşoi; R. Haceaturean; V. Surugiu, A. Jucenco (Junior); directori de agenţii (V. Proţenco; A. Popuşoi; V. Mironescu, Gh. Gaberi); directori de Colegii agricole (I. Puris, Il. Fulga, Gh. Moraru).

În Parlamentul Republicii Moldova au activat sau activează 61 deputaţi, absolvenţi ai Facultăţii. Absolventa anilor 60 Lidia Istrati, decorată cu Ordinului Republicii, a devenit scriitoare.

Pentru rezultate remarcabile în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producerii 41 absolvenţi ai facultăţii de Horticultură au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie de Stat – „Ordinul Republicii”. Această apreciere înaltă a absolvenţilor noştri ne dă convingerea că viticultura, pomicultura, silvicultura şi legumicultura ca ramuri principale a producţiei agricole, nu vor dispărea şi că oricând se vor găsi oameni competenţi şi dăruiţi acestor domenii, care să acţioneze astfel încât să renască aspiraţiile şi realizările concrete preconizate de marii noştri savanţi.

O recompensă îndreptăţită pentru intensa activitate pe tărâm ştiinţific o constituie acordarea:

- Premiului Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii d-lui Gh. Cimpoieş, academician, dr. hab., prof. univ. pentru manualul “Pomicultura specială”, (2005); d-lui V. Babuc dr. hab., prof. univ. pentru manualul „Pomicultură” (2012); d-lui V. Balan dr. hab., prof. univ. pentru pentru ciclu de lucrări în domeniul Tehnologiei culturii mărului şi cireşului (2015);

- Premiului Naţional pentru Tineret în domeniul ştiinţei şi tehnicii Gh. Nicolaescu (2002);

- Premiului Municipal pentru Tineret în domeniul ştiinţei şi tehnicii Gh. Nicolaescu (2001); S.Vămăşescu (2010); A.Ştirbu (2010).

- Premiului B. Glavan al Comsomolului din Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii d-lor A. Ungureanu (1977); V. Balan (1978); Gh. Cimpoieş (1978); Ia. Hitron ( 1985); V. Ţuţuc (1985); V. Dogotari (1985);

- Premiului Comsomolului Leninist din URSS în domeniul ştiinţei şi tehnicii d-lor Gh. Cimpoieş (1982); A. Ungureanu (1982); Gh. Gaberi (1982). 

Facultatea de Horticultură este un bastion al gândirii hortiviticole şi al culturii generale. Multe s-au schimbat. Au apărut metode de predare noi cum ar fi filme didactice, Internetul, CD-urile, DVD-urile şi a. Însă au rămas neschimbate legile fundamentale ale transmiterii cunoştinţelor: dragostea de artă şi ştiinţa hortiviticolă, stima reciprocă a profesorilor şi studenţilor, cultura generală, atenţia faţă de concepţia şi strategia dezvoltării pomiculturii, legumiculturii, viticulturii, vinificaţiei, floriculturii, silviculturii şi arhitecturii peisajere. Toate acestea au fost însuşite de absolvenţii Facultăţii, care, în prezent activează în multe structuri economice din ţară şi de peste hotare şi duc peste tot cu mândrie faima Facultăţii de Horticulturii.


ordinul-republicii
În octombrie 2013
Universităţii Agrare de Stat din Moldova i s-a conferit cea mai înaltă distincție de stat 
„Ordinul Republicii”.

Orarul sunetelor

orarul sunete

pauză de 5 min. între orele perechii și de 15 min între perechi

engleza

Copyright © 2019 Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Toate drepturile sunt rezervate.

Designed by Nicolae Daraduda